Arhitectura, tehnologia și oamenii nu mai sunt astăzi trei capitole distincte, ci un singur discurs pe care Leviatan l-a transformat într-o paradigmă de lucru.
2024 a fost anul în care această viziune s-a validat deplin, prin proiecte-cheie pentru infrastructura militară și medicală, prin programe ample de consolidare seismică și prin platforme dezvoltate intern, CIM și AIM.
În tot acest proces, însă, Cătălin Podaru nu pierde din vedere esențialul: tehnologia poate oferi viteză, precizie, dar oamenii sunt cei care dau direcție, sens și coerență. De aceea, interviul de față nu este doar o radiografie a unui an spectaculos, ci o declarație despre cum se poate construi, în România, o arhitectură care să treacă dincolo de ziduri și planșe, pentru a deveni un veritabil mecanism de reziliență națională.
Cum a evoluat LEVIATAN în anul financiar 2024? Care au fost principalele repere și realizări care v-au consolidat poziția în piața de arhitectură din România?
În 2024, compania Leviatan Design a înregistrat o traiectorie ascendentă remarcabilă, reușind să devină liderul pieței de arhitectură din România, prin realizarea mai multor proiecte cu impact strategic și creșterea cifrei de afaceri cu 34% față de anul precedent.
Printre reperele esențiale ale anului trecut se numără realizarea și livrarea unor proiecte de infrastructură militară și de sănătate esențiale pentru dezvoltarea României, precum și implicarea activă în consolidarea fondului construit cu risc seismic din Capitală.
În paralel cu dezvoltarea proiectelor de anvergură, 2024 a fost un an în care Leviatan Design a făcut pași importanți în consolidarea ecosistemului digital, gândit pentru a susține procesele complexe. Astfel, compania a identificat oportunități majore în interconectarea și automatizarea fluxurilor de date, pe care le-a transformat în direcții strategice pentru creșterea performanței operaționale.
La câțiva ani după implementarea standardului BIM, Leviatan a continuat să dezvolte propria platformă CIM (Construction Information Management), care integrează fluxurile esențiale din jurul echipei. În plus, compania a avansat către o nouă paradigmă organizațională, denumită AIM (Artificial Intelligence Management), care facilitează utilizarea inteligentă a datelor și a instrumentelor de AI în cadrul activităților, cu efect direct asupra eficienței echipei.
Această orientare strategică către digitalizare și inovație, dublată de un portofoliu solid de proiecte relevante pentru infrastructura esențială a României, a contribuit decisiv la afirmarea Leviatan Design ca lider al pieței de arhitectură din România.
Cum ați gestionat balanța dintre investițiile în tehnologie și optimizarea costurilor operaționale în 2024, pentru a maximiza rentabilitatea fără a compromite calitatea proiectelor?
Noi privim investițiile în tehnologie nu ca pe o cheltuială suplimentară, ci ca pe o cale necesară pentru a susține eficiența și calitatea în paralel. Toate soluțiile pe care le-am dezvoltat ne-au permis să reducem erorile în procesul de proiectare și să livrăm rapid proiecte la un nivel ridicat de calitate.
Implementarea instrumentelor precum Microsoft Copilot ne-a ajutat să optimizăm procesele interne, eliberând timp pentru activități cu valoare strategică. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește calitatea, pentru că tehnologia, atunci când este aplicată inteligent, devine o formă de economisire și nu de risipă.
Cum evaluați gradul de deschidere și maturitate al pieței locale în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate precum BIM, drone, realitate augmentată sau inteligență artificială în proiectele de arhitectură? Care sunt principalele bariere culturale sau tehnice pe care le întâmpinați?
Adoptarea tehnologiilor avansate în arhitectură — de la BIM la drone, până la realitatea augmentată și inteligența artificială — nu mai este o promisiune, ci o direcție clar asumată.
Apetitul pentru inovație se manifestă mai ales în rândul companiilor care lucrează la scară mare sau în domenii cu cerințe ridicate de precizie și sustenabilitate. Tehnologia oferă acele instrumente esențiale pentru a obține coerență, predictibilitate și valoare adăugată în proiectare.
Totuși, maturitatea pieței rămâne inegală. Dacă la nivel de intenție deschiderea este evidentă, la nivel de implementare apar încă bariere. În multe organizații persistă o mentalitate conservatoare, o dependență de metodele clasice și o lipsă de resurse pentru formare. În plus, absența unor standarde tehnice naționale clare îngreunează integrarea coerentă a tehnologiei în fluxul profesional.
Așadar, vorbim despre o piață în tranziție: deschisă, conștientă și din ce în ce mai orientată spre digital, dar care mai are nevoie de sprijin instituțional, formare continuă și schimbare de mindset pentru ca aceste tehnologii să nu rămână apanajul unor pionieri, ci să devină standardul profesiei.
Cum redefiniți competitivitatea într-o industrie a arhitecturii în care limitele dintre design, tehnologie și consultanță se estompează tot mai mult? Care este „secretul” vostru pentru a rămâne relevanți în această convergență?
În cazul nostru, competitivitatea înseamnă să înțelegem că designul și tehnologia se întrepătrund natural și firesc, fiind două componente inseparabile ale aceluiași proces creativ și strategic.
„Secretul” nostru constă tocmai în acest mod organic de a aborda proiectele: integrarea permanentă a inovației tehnologice în actul creativ, astfel încât soluțiile noastre să fie nu doar spectaculoase, ci și profund funcționale, relevante și adaptate constant nevoilor oamenilor și comunităților.
Însă toate acestea nu ar fi posibile dacă nu am investi constant în oameni, pentru că ei se află în centrul a tot ceea ce facem. La Leviatan Design, le oferim membrilor echipei un mediu în care pot evolua continuu, ghidați de valorile noastre. Inovația ne motivează să găsim mereu soluții noi și eficiente, iar camaraderia ne face să lucrăm împreună cu încredere, sprijin și respect reciproc, creând astfel premisele pentru rezultate excepționale într-o industrie în continuă transformare.
Cum vă asigurați că deciziile strategice luate astăzi vor face compania rezistentă la schimbările rapide din industrie pe termen mediu și lung? Aveți un sistem intern de „future-proofing” a business-ului?
Ne asigurăm că deciziile strategice luate astăzi sunt compatibile cu viitorul printr-un model de dezvoltare care nu doar anticipează schimbarea, ci o integrează activ în structura companiei. Un exemplu concret este roadmap-ul nostru de dezvoltare, care a fost creat împreună cu echipa de Research & Development a grupului nostru de companii și nu numai, pentru integrarea inteligenței artificiale la nivel enterprise, astfel încât să transforme AI dintr-un simplu sistem conversațional într-un asistent de elită în activitățile de zi cu zi.
În loc să reacționăm la schimbări, preferăm să le modelăm: automatizăm procese, optimizăm timpi de lucru de la zile la ore, pentru a le permite oamenilor să se concentreze asupra activităților cu valoare strategică ridicată. Această abordare ne oferă agilitate în prezent și capacitatea de a naviga cu încredere către un viitor imprevizibil.
Sistemul nostru de „future-proofing” nu înseamnă doar investiție în tehnologie, ci și în oameni – prin formare continuă și deschiderea către inovație ca practică de zi cu zi. Reziliența, în viziunea noastră, înseamnă capacitatea de a transforma ritmul accelerat al schimbării într-un avantaj strategic constant.
Care a fost cel mai neașteptat insight tehnologic pe care l-ați descoperit în ultimul an și care v-a schimbat complet modul de gândire în abordarea proiectelor?
Evoluția inteligenței artificiale are capacitatea de a ne surprinde constant, însă cel mai valoros insight tehnologic din ultimul an a fost descoperirea faptului că fluxurile de date complexe și instrumentele AI pot fi integrate și gestionate într-o paradigmă unitară, pe care noi o numim AIM (Artificial Intelligence Management). Acest sistem ne-a schimbat radical modul de gândire și abordarea proiectelor.
Prin AIM am descoperit că eficiența și satisfacția în activitățile zilnice pot crește cu până la 40-50%. Practic, am transformat provocarea adaptării la tehnologie într-un avantaj real și direct pentru oameni, reflectat imediat în calitatea și rapiditatea proiectelor livrate.
Puteți descrie unul sau două proiecte în care LEVIATAN a integrat tehnologii disruptive (de exemplu, BIM 7D, simulări avansate cu drone, inteligență artificială pentru optimizarea designului sau monitorizarea în timp real a șantierului) și care au schimbat fundamental procesul de proiectare și execuție?
Integrăm constant tehnologii disruptive în fluxurile noastre de lucru, schimbând radical modul în care proiectăm. De exemplu, utilizarea dronelor pentru generarea norilor de puncte, a modelelor digitale ale terenurilor (DTM/DSM) și a ortofotoplanurilor ne permite să avem o perspectivă completă asupra zonei de proiectare. În plus, utilizăm drone echipate cu camere termale pentru a evalua eficiența energetică a clădirilor, dar și georadarul (GPR-ul) montat pe dronă, pentru detectarea elementelor subterane.
Ce proiecte-cheie derulați în acest moment, care să exemplifice poziționarea voastră ca lideri în arhitectura integrată și inovativă?
În acest moment derulăm mai multe proiecte de consolidare a clădirilor cu risc seismic din București, iar de curând grupul nostru de companii a contractat proiectarea și execuția noului Spital de Boli Infecțioase din Brașov, un proiect important pentru infrastructura medicală națională, care va avea un impact semnificativ asupra calității serviciilor de sănătate și asupra comunității locale.
Aceste proiecte reflectă angajamentul nostru de a livra soluții integrate și inovatoare, cu impact real asupra comunității și dezvoltării durabile.
În ce măsură luați în calcul psihologia spațiului și neuroarhitectura în procesul vostru de design? Aveți proiecte concrete unde aceste sau alte discipline au schimbat radical soluțiile propuse?
Înțelegem că arhitectura influențează modul în care oamenii se simt și interacționează cu mediul construit. De aceea, în procesul de proiectare acordăm o atenție sporită psihologiei spațiului, pentru a crea medii care aduc în centru omul.
Această abordare se reflectă, de exemplu, în cadrul proiectelor noastre de consolidare a clădirilor cu risc seismic din București, unde contribuim direct la creșterea calității vieții, redându-le siguranța și confortul locatarilor de a trăi în spații mai sigure și adaptate standardelor moderne.
Într-un context în care „spațiul digital” capătă tot mai multă relevanță, cum reușiți să creați spații fizice care să nu devină anacronice?
Într-adevăr, „spațiul digital” câștigă tot mai mult teren, însă realitatea României rămâne ancorată într-o nevoie profundă și urgentă de dezvoltare a infrastructurii esențiale — de la spitale și facilități pentru apărare, până la consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Proiectele noastre răspund direct acestei nevoi și sunt realizate la cele mai înalte standarde, care au fost confirmate de-a lungul timpului atât de beneficiari, cât și de parteneri naționali sau internaționali.
Trei lucruri care, dacă s-ar schimba mâine în legislație, ar revoluționa acest sector?
În primul rând, ar trebui schimbat modelul de achiziție pentru proiectele strategice, astfel încât să răspundă unor nevoi imediate. De exemplu, în Grecia, Polonia, Finlanda sau SUA, procesul e mult mai rapid.
În al doilea rând, ar trebui micșorat termenul de eliberare al autorizațiilor de construire sau al avizelor de utilități. În unele cazuri, eliberarea avizelor durează un an sau doi și nu e normal să fie așa în cazul proiectelor strategice. Avizele pentru utilități ar trebui să reprezinte o prioritate maximă, cu un termen limită bine stabilit, pentru a permite implementarea acestor proiecte și respectarea acordurilor sau a angajamentelor internaționale.
Iar în al treilea rând, ar fi nevoie de o regândire a duratei alocate pentru dezvoltarea proiectelor de construcții, având în vedere că timpul de realizare a studiilor de fezabilitate și a proiectelor este de 5 ori mai mic în România decât în alte țări.
Care e tehnologia pe care ați paria azi, dar care încă nu e adoptată pe scară largă în România?
Designul generativ, o tehnologie bazată pe inteligență artificială, nu este folosit încă pe scară largă în România, însă ar putea transforma radical modul în care sunt dezvoltate proiectele de arhitectură. Această abordare permite generarea rapidă a numeroase variante de proiectare, optimizate simultan din punct de vedere structural, energetic și funcțional.
Beneficiile sunt semnificative: decizii mai bune într-un timp mai scurt, soluții mai sustenabile și proiecte care răspund mult mai precis contextului și nevoilor reale ale oamenilor. Astfel, designul generativ poate schimba profund relația dintre arhitectură și comunitate, livrând spații mai inteligente și mai adaptate vieții cotidiene.
Ce tip de „spațiu utopic” visați pentru viitorul orașelor, și ce pași faceți azi pentru a-l transforma în realitate?
Ne imaginăm spații care impresionează prin modul în care îmbunătățesc viața de zi cu zi a oamenilor, spații care reduc efortul, scad stresul, protejează timpul oamenilor și sporesc sentimentul de siguranță. Adevăratul progres urban va ține cont de bunăstarea pe care o va aduce celor care vor trăi în orașele viitorului.
Integrarea inteligenței artificiale în spațiile viitorului va însemna locuri care învață, se adaptează și îmbunătățesc constant viața celor care le folosesc. Tocmai de aceea am integrat AI și în fluxurile noastre de lucru: pentru a lucra mai eficient și a ne concentra asupra lucrurilor care fac cu adevărat diferența — crearea de spații care aduc valoare reală oamenilor.
Dacă ar fi să priviți înapoi peste întreaga călătorie a LEVIATAN, care este momentul definitoriu care v-a schimbat cu adevărat ca lider și ca echipă?
Momentul definitoriu a fost cel în care am înțeles că tehnologiile de ultimă generație pot deveni un veritabil atu și că acestea nu ne ajută doar să proiectăm mai rapid sau mai eficient, ci ne oferă șansa extraordinară de a livra proiecte de top către clienți, chiar înainte de termen.
Interviu publicat în revista TOP 100 cele mai puternice firme de arhitectură, ediția 2025, tipărită de agenția IBC Focus. Interviul poate fi accesat și pe site-ul Arhispec, aici.
