Începând cu proiectarea clădirilor, Leviatan Design urmărește depășirea standardelor asumate astfel încât fiecare proict dezvoltat să devină un reper de calitate. Cu focus pe servicii integrate de proiectare arhitecturală, inginerie structurală și inginerie de instalații, bazate pe metoda BIM, tehnologii avansate, modelare 3D, compania își dorește să ofere soluții inteligente și personalizate pentru orice proiect prin furnizarea de soluții integrate de inginerie civilă și construcții, de la concept până la realizare. Cum arată piața de profil și cum a evoluat domeniul arhitecturii aflăm de la Cătălin Podaru, CEO Leviatan Design & Ubitech Construcții.
Să începem cu o retrospectivă a ultimelor 12 luni. Ce s-a întâmplat în tot acest timp în sectorul de arhitectură din România și încotro ne îndreptăm?
Sectorul de arhitectură din România a cunoscut în ultimele 12 luni o evoluție semnificativă, reflectând tendințele și schimbările din industrie la nivel global.
Cu o creștere importantă a pieței locale și cu tendințe care se aliniază la standardele și așteptările globale, companiile de arhitectură din România au înregistrat un ritm susținut de dezvoltare și au pus accent pe inovare.
În această perioadă, am remarcat un interes crescut pentru dezvoltarea proiectelor sustenabile și utilizarea metodologiei BIM, iar arhitectura modulară și integrarea naturii în design au conturat tendințele acestei industrii.
Progresul tehnologic, preocuparea pentru sustenabilitate și adaptabilitate, precum și creșterea economică anticipată în sector, indică o direcție pozitivă și promițătoare pentru acest domeniu.
Recent am observat că ați devenit unul din susținătorii proiectului NetZeroCities. Ce presupune acest concept și la ce se rezumă implicarea companiei pe care o reprezentați?
Proiectul NetZeroCities reprezintă o inițiativă ambițioasă ce vizează dezvoltarea orașelor inteligente neutre climatic în România. Leviatan Design s-a alăturat acestui proiect la propunerea Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), pentru a contribui la dezvoltarea de proiecte sustenabile.
În cadrul acestei colaborări, specialiștii Leviatan vor oferi consultanță și consiliere echipei de proiect UTCB pentru elaborarea modelelor Digital Twin, atât pentru clădirea prototip EFdeN, cât și pentru o casă unifamilială urbană.
Mai exact, specialiștii Leviatan îi vor susține pe studenții angrenați în acest proiect în procesul de modelare 3D a clădirilor, vor monitoriza coordonarea specialităților de proiectare și vor oferi consiliere pentru extinderea modelelor 3D, integrând norul de puncte în platforma dedicată Digital Twin.
Prin această colaborare, Leviatan Design își reafirmă angajamentul de a promova implicarea mediului privat în formarea și dezvoltarea viitorilor specialiști din domeniul construcțiilor, contribuind totodată la dezvoltarea de proiecte sustenabile în România.
Cum ar trebui să arate, din perspectiva dvs, un proiect care să respecte aceste standarde ale NetZeroCities și cât suntem de aproape de îndeplinirea unui astfel de obiectiv?
Un proiect care respectă standardele NetZeroCities se concentrează pe crearea unui mediu urban care minimizează consumul de energie și maximizează eficiența.
În cadrul unui proiect de acest tip, clădirile și infrastructura sunt proiectate cu materiale izolante de înaltă calitate și tehnologii de construcție avansate, asigurându-se că fiecare element al proiectului contribuie la o gestionare inteligentă a energiei.
În loc să se bazeze pe surse de energie tradiționale, un astfel de proiect prioritizează utilizarea energiilor regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și geotermală.
Cum resimțiți clienții actuali? Credeți că sunt pregătiți să accepte o astfel de abordare?
România se află într-un moment de tranziție. Există semnale pozitive care indică o deschidere și o pregătire pentru adoptarea proiectelor de tip NetZeRoCities, dar este esențial să se continue eforturile de educare, informare și sprijinire a acestor inițiative pentru a asigura o adoptare pe scară largă și o implementare de succes.
Considerăm că tranziția către proiectele de tip NetZeRoCities ar putea oferi autorităților publice oportunitatea de a integra în proiectele viitoare o serie de bune practici de sustenabilitate.
Schimbarea mentalităților și adaptarea la noile tehnologii și standarde pot fi însă lente, întrucât există o rezistență naturală la schimbare. Cu toate acestea, credem că, în timp, clienții vor fi pregătiți să accepte o astfel de abordare.
Probabil ar fi interesant de urmărit și timpul de reacție al furnizorilor și producătorilor de materiale care, știm deja, că testează de câțiva ani soluții alternative la materialele de construcții standard. Ați resimțit schimbări majore pe acest plan în ultima perioadă?
Ultima perioadă a marcat o evoluție semnificativă în comportamentul furnizorilor și producătorilor de materiale de construcții. Adaptarea la cerințele pieței și la noile tendințe de sustenabilitate a devenit o prioritate, iar acest lucru s-a reflectat în produsele și soluțiile care au fost introduse pe piață.
Am observat o creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cu accent pe producerea de materiale mai ecologice și eficiente din punct de vedere energetic. De exemplu, introducerea betonului cu emisii reduse de carbon și a materialelor izolatoare avansate a reprezentat un pas major în direcția corectă.
Pe lângă inovații, reciclarea și reutilizarea materialelor au devenit mai prevalente, indicând o abordare în direcția economiei circulare și o conștientizare crescută a necesității de a reduce impactul asupra mediului.
Aceste schimbări sunt un semn clar că industria din România recunoaște importanța adaptării la noile realități ale pieței și că există o voință reală de a contribui la un viitor mai sustenabil în construcții.
Vorbind de viitor, nu putem să facem abstracție de la fenomenul inteligenței artificiale. Ați integrat AI-ul în procesele pe care le desfășurați?
Considerăm că abordarea soluțiilor de inteligență artificială va avea un impact revoluționar pe toate planurile, așa cum am anunțat încă de la începutul acestui an, în cadrul Conferinței Construcțiile – ‘motorul’ economiei, organizată de eDevize.
Procesul de integrare a soluțiilor de inteligență artificială e unul complex, însă ne-a oferit oportunitatea de a dezvolta mai multe proiecte extrem de utile pentru echipa noastră. Avatarul BIMaria este unul dintre proiectele noastre dezvoltate pe baza inteligenței artificiale, prezentat în premieră la ediția de anul acesta a evenimentului InnoConstruct, care ne oferă o soluție viabilă de onboarding și mentorship.
Alte proiecte pe care le-am dezvoltat presupun utilizarea inteligenței artificiale pentru extragerea datelor în mod inteligent de pe documente tip (facturi, FAM-uri etc.). De asemenea, utilizăm deja copiloți cu inteligență artificială pentru a analiza datele și în explorarea de use case-uri diferite pe fluxurile de lucru, pentru a continua procesul de automatizare, iar colegii noștri programatori de la eConfaire folosesc copilotul AI pentru scrierea de cod asistată.
În acest fel, specialiștii noștri beneficiază de mai mult timp pentru explorarea creativă de soluții și alte aspecte esențiale în procesul de proiectare, asigurând astfel un pas în plus în atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
Ce părere aveți despre automatizările de procese și despre astfel de integrări la nivel de echipă? Ați apelat la astfel de soluții până în prezent?
În prezent, automatizarea este prezentă în toate procesele noastre. Unele dintre acestea se află într-o fază avansată a acestui proces, iar altele sunt în curs de dezvoltare.
Acestea permit preluarea și procesarea rapidă a datelor din teren, soluții de proiectare parametrică pentru crearea de modele 3D, automatizarea realizării devizelor pentru proiectele publice, a procesului de procurement, a modului de citire și procesare a datelor din facturi și multe altele.
Referitor la strategiile actuale, cum resimțiți piața actuală și ce părere aveți despre strategiile pe care le abordează arhitecții în prezent?
Domeniul arhitecturii se află într-o continuă evoluție, caracterizată de adaptabilitate și inovație. Am observat o tendință clară către integrarea tehnologiei și a soluțiilor durabile în proiectele de design, reflectând astfel preocupările globale pentru sustenabilitate și eficiență.
Arhitecții din România au început să adopte strategii holistice, care pun accent pe crearea de spații care să răspundă nu doar nevoilor funcționale, ci și celor estetice și ecologice. Există o înțelegere profundă a faptului că arhitectura nu este doar despre construcții, ci despre crearea unui mediu de viață și de lucru care să aducă îmbunătățiri calității vieții.
De asemenea, colaborarea multidisciplinară a devenit o normă. Arhitecții colaborează strâns cu inginerii, urbanistii și alți specialiști pentru a dezvolta soluții integrate care să aducă valoare adăugată proiectelor. Această abordare interdisciplinară asigură că fiecare aspect al designului este luat în considerare, de la eficiența energetică la impactul social.
Considerăm că strategiile adoptate de arhitecții din România reflectă maturitate profesională, sunt vizionare și orientate către viitor. Există o recunoaștere a responsabilității pe care o au în modelarea peisajului urban și în crearea de spații care să servească generațiilor viitoare într-un mod durabil și inovator.
Ce părere aveți despre evoluția acestui sector din țara noastră în perioada următoare: spre ce domeniu ar trebui să ne îndreptăm atenția și care considerați că ar fi un top 3 proiecte de construcții cele mai importante din țara noastră la care se lucrează?
Ne așteptăm ca domeniul arhitecturii să înregistreze o creștere susținută, având în vedere interesul tot mai crescut din acest sector pentru dezvoltarea durabilă, eficiența energetică și integrarea tehnologiilor avansate în proiecte. De asemenea, considerăm că, în următoarea perioadă, merită să acordăm o atenție sporită construcțiilor sustenabile și clădirilor inteligente.
Fără a nominaliza anumite proiecte, putem confirma că în România se derulează multiple proiecte importante, în domenii precum transporturi, producția de energie regenerabilă, infrastructura medicală, educațională și militară, care sunt esențiale pentru dezvoltarea României.
În câteva cuvinte, vă invităm să ne descrieți cum ar arăta proiectul pe care l-ați propune mâine autorităților pentru un mediu mai sănătos?
Propunerea noastră pentru autoritățile locale ar fi crearea unui centru comunitar multifuncțional care să pună accent pe sustenabilitate, educație ecologică și protejarea mediului înconjurător, pentru ateliere, seminarii și cursuri despre reciclare, compostare și alte subiecte legate de mediu,
Centrul ar putea fi situat într-un parc existent și ar avea ca scop principal educarea comunității cu privire la importanța protejării mediului și promovarea unui stil de viață sustenabil. Clădirea în sine ar fi un exemplu de arhitectură verde, utilizând materiale reciclate și tehnologii eco-friendly.
Acoperișul ar putea fi prevăzut cu panourile solare, care să alimenteze centrul cu energie, în timp ce un sistem de colectare a apei de ploaie ar putea fi folosit pentru irigarea grădinilor și a facilităților sanitare.
Proiectul ar putea avea, de asemenea, un rol important pentru extragerea de bune practici pentru alte domenii și dezvoltarea de noi proiecte sustenabile.
Din perspectiva echipei și activității dvs, ce tipuri de materiale/soluții v-ar plăcea să vedeți mai des în proiecte și pe șantiere?
În contextul actual, unde sustenabilitatea și eficiența energetică sunt esențiale, recomandăm o abordare inovatoare în selecția materialelor și a soluțiilor pentru proiecte.
Materialele cu amprentă de carbon redusă, precum betonul eco-friendly, se pot alătura cu succes panourilor solare integrate în fațade, pentru a transforma clădirile în surse de energie regenerabilă.
De asemenea, ferestrele cu eficiență energetică ridicată, alături de materialele reciclabile, precum aluminiul reutilizat, devin standard, în timp ce sistemele de iluminat inteligente optimizează consumul de energie.
O altă soluție importantă se referă la implementarea modelului Digital Twin în faza de exploatare a construcției, care ar adăuga un plus de valoare din punct de vedere al sustenabilității și al durabilității construcției, asigurând o eficiență energetică ridicată și o economie mai circulară în care resursele să fie utilizate și reutilizate mai bine.
_______
Interviu publicat în revista TOP 100 cele mai puternice firme de arhitectură și proiectare din România, tipărită de agenția IBC Focus.
